Larru-atzapar lurtarra | |
---|---|
Sailkapen zientifikoa | |
Erreinua | Fungi |
Klasea | Agaricomycetes |
Ordena | Thelephorales |
Familia | Thelephoraceae |
Generoa | Thelephora |
Espeziea | Thelephora terrestris Fr., 1821 |
Basionimoa | larru-atzapar lurtar |
Larru-atzapar lurtarra (Thelephora terrestris) Thelephoraceae familiako onddo espezie bat da.[1] Ezin da erabili sukaldean haragi larrukara duelako.
Sinonimoak: Thelephora laciniata, Thelepora minor, Thelephora rhipidium, Thelephora terrestris var. tomentella, Thelephora crustosa.
Kapela: 3 eta 8 cm bitarteko diametrokoa, larrukara, harroa, maiz inbutu forma irregular bat izaten du, uher edo more-arre kolorekoa. Gainazala tomentudun-fibrilosoa da.
Himenioa: Erradiatua, zimurtsua edo sigi-saga egiten papila txikiengatik; pruinaduna, arre iluna.
Hanka: Ez du hankarik edo ia hanka gabea.
Haragia: Arroa, larrukara, biguna, haritsua. Txokolate kolorekoa edo marroi-morea.[2]
Karpoforoa: 2 eta 3 cm bitartekoa, petalo lautu baten itxuran agertzen da edo baita giltzurrun-forman ere, arre ilunean partzialki gainjarriz beste batzuen ondoan ilara irregularretan antolatuta, gaineko gainazala iletsua, pubeszentea edo zimurtsua, arre ilun kolorekoa, biguna, larrukara, ia harrotua. Ertz zuriarekin. Himenioa leuna da, hori-isabela kolorekoa edo arrea. Karpoforoek ez dute hankarik, baina lurrean sartzen dira han dauden harriei eutsiz.[3]
Etimologia: Terrestris epitetoa latinetik dator, lurretik esan nahi duen "terrester" hitzetik. Lurrean basten delako.
Ez da jangarria.[4]
Thelephora palmata dekakorekin nahas daiteke, honek kirasdun usaina du eta arre-more koloreko adar antzeko zapal batzuk, mutur zurixkekin; pinudietan hazten da. Thelephora caryophyllea espeziearekin ere bai, hau 2 eta 3 cm arteko espezie txiki bat da, usaingabea inbutu formako errezeptakulu bat du, zatitua, marroi-purpura kolorekoa; hostogalkorretan hazten da.[5]
Udazkenean eta neguan, lur hareatsuetan. Koniferoen eta hostogalkorren sustrai, adar eta zurean sartu eta itsatsi egiten da. Koniferoen basoetan arruntagoa da, talde txikietan estu hazten da.[6]
Kanada, Alaska, Ameriketako Estatu Batuak, Mexiko, Kuba, Nikaragua, Honduras, Ekuador, Islandia, Europa, Errusia, Turkia, Hego Korea, Japonia, Txina, Taiwan, Australia, Zeelanda Berria, Hegoafrika, Madagaskar.[7]